“Cântăreşte cu atenţie orice vorbă rostită în cursul unei întâlniri, nu respinge imediat ceea ce nu este conform cu ideile tale; gândeşte-te că ideea izvorăşte poate dintr-un alt fel de a privi lucrurile şi arată-te răbdător până la capăt !”

“...alt fel de a privi lucrurile...” aceasta este cheia mesajului lui Fethullah Gülen. Si de aici trebuie să pornim în aventura noastră prin viaţă. Inţelegând că toţi suntem diferiţi. Că fiecare dintre noi ne naştem unici şi evoluăm pe propria noastra cale, inimitabilă. Avem o experienţă de viaţă care ne-a modelat până la oamenii care suntem acum. Şi în plus vom evolua în continuare de aşa natură că însăşi propriile idei ni se pot părea cândva străine. Ştiind toate acestea, mai mult, înţelegându-le, avem toate premisele unei vieţi frumoase, armonioase. Ştiind toate acestea vom cântării cu atenţie orice vorbă rostită. Iar vorbele care ne vor fi spuse, chiar contrazicând propriile i"dei vor fi ascultate răbdător. Căci “să vorbeşti rar şi să asculţi îndelung sunt virtuţi”. Chiar dacă nu vom reuşi pe deplin să înţelegem, pentru că există feluri diferite de a privi lucrurile, ştiind asta vom încerca să gândim ca interlocutorul nostru. Vom conştientiza că nici celălalt poate nu înţelege pe deplin felul nostru de a gândi şi suntem amândoi datori să depunem eforturi pentru a ajunge la un consens. Acceptarea diferenţelor este însăşi esenţa fiinţei noastre sociale. Mai mult, diversitatea nu este ceva rău, ci un bine. Cum ar fi dacă toţi am gândi la fel şi am acţiona la fel. Dacă toate poeziile ar avea aceleaşi cuvinte şi toate cântecele aceleaşi sunete. Ar fi o viaţă ternă, lipsită de sens. Diversitatea este premisa evoluţiei societăţii şi evoluţiei noastre, întru găsirea umanităţii din noi.

Fethullah Gülen merge mai departe în a evidenţia riscurile unei atitudini care nu denotă respect pentru gîndire: “Să critici şi să obiectezi mereu este un pas spre distrugere; dacă ceva nu îţi place, caută să faci mai bine; spiritul distrugător aduce ruina, pe când spiritul constructiv aduce prosperitatea.”

Studiile ştiinţifice actuale relevă puterea cuvintelor în a motiva sau a demoraliza. Calea corectă este nu să obiectam  mereu, să găsim noi motive de a critica ci să încercăm să facem noi mai bine. Şi în felul acesta putem chiar ajunge la concluzia că ne-am fi grăbit să criticăm, necunoscând problema cu adevărat.

Critica distruge, aduce ruina. Natura umană ne face predispuşi de a fi refractari la critică, dar receptivi la ceea ce conştientizăm singuri. Dacă ne arătăm dispuşi să ajutăm şi să fim constructivi, toţi vom avea de câştigat. Cel care a greşit, va realiza singur asta şi îşi va dori sa fie mai bun. Noi prin atitudinea noastră vom fi mai preţuiţi şi mai împliniţi. Şi ce este cel mai important, lucrurile vor evolua pe un traseu dezirabil care va genera armonie în societate.

Toţi greşim însă. Dacă ni se reproşează obiectiv, să reacţionăm adecvat în loc să ne apărăm agresiv. Dacă ne afectează condiţiile sau cuvintele adresate nouă, să vorbim despre ele deschis, în loc să cautăm să atacăm interlocutorul. Dacă ne displace persoana, sa ne gandim ca nici noi nu placem tuturor. Etichetarea prin menţionarea clasei sociale sau apartenenţei religioase dezvăluie doar slăbiciunea. Nu avem dreptate pentru că suntem patroni, muncitori sau filozofi ci pentru că argumentele noastre sunt juste. Să lăsăm argumentele obiective să susţină cauza noastră şi mai ales să avem tăria să ne recunoaştem greşala. Recunoaşterea crează premisele continuării discuţiei pe făgaşul normal. Încrâncenarea orgolioasă în a susţine un neadevăr desconsipirat nu poate duce decat la blocaje şi frustrări.

Fethullah Gülen admite însă  că “este corect să contrazici un inginer în probleme de medicină, cum la fel de corect este să nu consulţi un doctor pentru un proiect de construcţii.” Respectul pentru cel care are căderea să aibă o opinie pertinentă trebuie să ne însoţească mereu. Şi pentru că nimeni nu le poate şti pe toate, este de preferat ca fiecare dintre noi să încercăm să fim cât mai buni într-un anumit domeniu. Să încercăm să ne desăvârşim şi să ne specializăm pe măsura puterilor şi talentului nostru. Şi abea apoi să vorbim în totală cunoştinţă de cauză. Astfel a contrazice un inginer pe probleme de medicină nu este acelaşi lucru cu a avea o atitudine critică, aducătoare de ruină. În acest caz cel ce ar trebui să fie mai cumpătat este inginerul pentru că “dorinţa de a te face auzit cu orice prilej este un semn de dezechilibru spiritual şi lipsă de cuviinţă” şi „omul trebuie să vorbească numai când este necesar şi să tacă atunci când cuvintele nu sunt la locul lor.”

Dacă însă avem cunoştinţele necesare pentru a fi utili într-o situaţie, pentru a putea da sfatul potrivit “acele cuvinte mult folositoare celorlalţi trebuie spuse întotdeauna”. Avem astfel chiar obligaţia de a ne spune punctul de vedere, dacă ştim că gândim bine, obligaţia de ajuta. Acum nu mai este vorba de vorbi doar pentru dorinţa contestabilă de a fi în centrul atenţiei cu orice preţ. Este încununarea unei vieţi dedicate aprofundării unor cunoştinţe şi responsabilitătea care vine odată cu aceasta, împărtăşirea acestor cunoştinţe, utilizarea lor pentru binele umanităţii aşa cum însuşi Fethullah Gülen face.

Concluzia respectului pentru gândire nu poate fi decât una pro-toleranţă. A accepta, a privi lucrurile şi în alt fel, a fi mai degrabă constructiv decât critic, a şti când să taci şi când să vorbeşti; toate acestea ne duc cu gândul la toleranţă. Astfel Fethullah Gülen face legătura între raţiune şi inimă. Căci toleranţa nu se poate exprima decât în limbajul inimii „fi aşa de îngăduitor încât inima ta să se facă mare ca oceanul, lasă-te însufleţit de credinţă şi de iubire pentru ceilalţi, întinde-le o mână celor în necaz şi gândeşte-te mereu la ceilalţi.” Toleranţa înseamnă cunoaşterea, recunoaşterea şi acceptarea modului de a fi şi toate acestea vin din imima şi mintea noastră, din respectul pentru gândire.

            Mesajul de final est unul optimist, Fethullah Gülen este încrezător şi întrevede că “ lumea îşi va găsi într-o zi esenţa, căci nimeni nu se poate pune în calea acestui lucru”.

 Bibliografie

 Fethullah Gülen:  

-          Toleranţa

-          Conştiinţa

-          Respectul pentru gândire

-          Discreţia

-          Perle de înţelepciune

http://ro.fgulen.com/lucrari-lui-gulen/fethullah-gulen-pearls-of-wisdom.html

Marius Dinca este masterand la Politica si Economie Europeana, SNSPA.

The copyright an the responsibility for the content of the articles belongs to the authors.