...gandurilor asupra apei in caz de inghet. Daca pe un pahar cu apa era scris un cuvant precum”dragoste” sau “fericire” apa ingheta foarte frumos, cu numeroase ramificatii infloritoare, precum vedem iarna cristalele inghetate de apa pe geam. Insa pe paharele care se scriau cuvinte negative, precum”ura” sau “moarte” apa inghetata era diforma si fara ramificatii. Imagineaza-ti atunci ce efect ar avea gandurile noastre asupra celor din jur, avand in vedere ca omul este 70%apa.

Daca as lua-o de la inceput, mi-as pune aceasi intrebare”de ce?” Am invatat la scoala ca orice lucru, actiune, fenomen sau gand are o cauza si un efect. Cauza a fost iubirea, efectul, tot iubirea. De ce?

Ti s-ar parea un pic ambiguu ceea ce incerc sa redau. As putea sa o exprim din diferite puncte de vedere.Unul ar fi cel spiritual, altul poate cel fizic. Insa toate au ceva in comun, desi sunt totusi atat de diferite. Acel lucru in comun e sentimentul. Incep prin a raspunde la intrebarea “ Cum isi incepe un om viata?”

Inca din pruncie e inconjurat de dragoste, daca nu cea familiala, atunci cea a naturii. Dupa parerea mea universul nu cereaza rebuturi. Totul are un scop. Pana si lucrurile pe care noi le consideram dezgustatoare. Deci omul porneste in viata prin iubire, deoarece conceperea lui a fost efectul, iar cauza iubirea. Unii ar spune “Dar daca e doar o eroare a destinului.” Eu le zic “E posibil.” Oamenii fac greseli, insa natura nu.

Oamenii secolelor XIV-XX cred in Dumnezeu si in divin, anticii credeau in zei, oamenii de stiinta cred in forte si atomi. Insa toti ajung la acelasi sens. Natura , ca si omul e o parte din divin. Oare e nevoie doar de apa si de aer pentru a trai? Teoretic da. Practic n-ar strica si putina companie. Ati vazut vreodata un copac singuratic? Eu da. Cel putin asa am crezut. Dar cand m-am apropiat nu era singur. Era inconjurat de iarba. Ati vazut un singuratic? Cu siguraanta. Ce ati citit pe chipul sau? Ei bine lipsa de iubire lasa urme adanci. Inca de la Adam si Eva sentimentul de fericire era efectul iubirii .Chiar Dumnezeu spune ca a creat-o pe Eva pentru ca Adam sa nu fie singur. Iubirea urma sa fie ceva natural.

Nu e o inventie frantuzeasca sau o descoperire savanta. Ea exista inca de la inceputuri. Acea atractie chimica despre care vorbesc oamenii de stiinta are acelesi nume peste tot in lume: iubire.

E un sentiment universal. Din pacate nu e si singurul. Asadar ceeea ce creeaza, ceea ce da viata, ceea ce duce la existentialism e iubirea. Cum spune un mare filosof  persan Jalal al-Din Rumi “fara aceasta iubire lumea nu ar fi aparut in sine”. Daca n-ar fi fost atat de importanta, oare i-ar mai fi acordat cineva atentie?

Iubirea e una dintre temele cele mai des folosite in arta, daca nu cea mai importanta. E ceea ce Dumnezeu ofera pentru ca oamenii sa ofere la randul lor. E singura sansa de a schimba lumea si cine stie poate e al treilea element necesar supravietutirii.

Din Asia pana in America, de la Polul Nord pana la cel Sudic, dragostea e la fel si are aceleasi semnificatii. Iubirea inseamna dorinta si nevoie. E doar o problema de interpretare.

Inca din copilarie omul poate defini iubirea, insa o face in functie de reperele sale in viata. Odata cu inaintarea in varsta acest sentiment se intensifica si capata alte sensuri.

Spre exemplu chinezii impart iubirea in patru tipuri de relatii: tata-fiu, sot-sotie si frate mai mare-mezin, prieteni. Dar indiferent de cum incerci sa partajezi si sa clasifici acest sentiment, el va fi acelasi, insa cu diverse dorinte si nevoi.

In ultimii cinci ani am auzit si citit diferite povestioare din diverse spatii culturale. Una care ar arata cel mai bine ceea ce doresc sa enunt e cea a unui florar. Plantele sale cresteau in functie de cum le ingrijea, dar cele mai frumoase flori apareau dor in functie de dragostea cu care avea grija de ele. Ideea care ar fi: cu cat iubesti mai mult un lucru, cu atat va inflori mai tare. Frumusetea e doar un efect al iubirii. Iubirea prin esenta ei actioneaza ca o forta dinamica. As putea spune ca iubirea pune lucrurile in miscare. Tot ceea ce cream, ceea ce suntem, prietenii care ii avem sunt o manifestare a iubirii noastre fata de ei.

Pana si regii din Evul Mediu se foloseau de acest sentiment. Cu cat apreciezi mai mult o presoana sau un obiect, cu atat mai mult va actiona in directia in care doresti. Cei mai mari intelepti au stiut intotdeauna acest  lucru. conteaza doar modul de utilizare al iubirii.

De ce crezi ca tot ce a facut Maica Tereza e bazat pe iubire? A stiut cum sa utilizeze secretul. A incercat tot timpul sa puna intr-o lumina pozitiva lucrurile, deoarece iubirea e un lucru pozitiv. Ea nu a fost niciodata “conta-razboi” ci “pro-pace”. Astfel trebuie militat pentru iubire si toleranta.

Cuvintele au un mare efect. Gandurile omului chiar pot misca muntii din loc. Nu degeaba se spune “Daca nu se duce Mohamed la munte,vine muntele la Mohamed.”

Acest sentiment poate muta muntii si marile din loc. Moise a facut-o, Paris pentru Elena din Troia a facut-o, o mama ar face-o. Oricine poate face acest lucru. Insa cine da credibilitate puterii acestui sentiment?

Toleranta ar fi un alt aspect al iubirii. Cunoasterea si toleranta trebuie promovate prin iubire. Pana si Dumnezeu a fost tolerant cu Eva, desi a alungat-o din Rai, cel putin a iertat-o si a lasat-o sa traiasca pe pamant.

Iubirea e o energie ce atrage orice fiinta. Acest fenomen de atractie este prezent in fiecare obiect. Conceptul de iubire e definit in toate formele de arta: pictura, dans, teatru etc.

La persani iubirea e precum dansul, o miscare sacra ce aminteste de crearea lumii. La greci iubirea e un edificiu al imortatlitatii ,deoarece este asociatat zeilor .La francezi iubirea reprezinta un ideal de viata. La chinezi iubirea fata de ceilalti,echilibrul si armonia il reprezinta pe Dao, principiul primordial.

Studiul iubirii nu poate fi redus la ceea ce simt unii pentru ceilalti, barbatii si femeile. Tema iubirii este extrem de vasta. Dante, unul dintre marii revolutionari ai literaturii credea ca dragostea misca soarele si stelele.

Dea lungul anilor iubirea a avut nenumarate forme: iubirea paterna, filiala, a omului pentru Dumnezeu, pentru arta, mister etc. S-au inventat diferite teorii despre iubire, insa nici una nu poate fi considerata completa.

Astfel ideea pe care Sfantul Toma o avea despre iubire poate fi considerata eronata. Pentru el dragostea si ura sunt doua forme ale dorintei. Iubirea reprezinta nevoia unui lucru bun, pe cand ura e o dorinta negativa. A dori un vin bun nu inseamna a-l iubi. Insa iubirea poate avea ca efect dorinta.

Iubirea poate fi gravitatea catre obiectul dorit. Oare Cecile Volanges din “Lagaturi primejdioase” se indoia de faptul ca nu va fi fericita cu Danceny? Dorinta ei era sa fie fericita. “…pot sa te incredintez ca daca mi-ar fi fagaduit sa iubesc pe altineva, n-as iubi pe nimeni altul decat pe dumneata.”1

1.Choderlos de Laclos, “Legaturi primejdioase”, editura Phoenix, Bucuresti 1993, Scrisoarea a- XLIX-a

Femeia, spre exemplu, prefera nelinistele provocate de iubire, pe cand un preot isi cauta linistea in iubirea sa pentru Cel de Sus. Sunt doua tipuri total diferite de iubire.

Oare iubirea e influentata de anumite elemente? Oamenii din emisfera nordica iubesc altfel fata de cei din emisfera sudica? Temperatura are vreo legatura cu iubirea? Citeam deunazi “Scrisori persane” de Montesquieu si intr-o scrisoare adresata catre Usbek de catre ambasadorul persan in Rusia, acesta din urma arata diferenta intre iubirea la rusi si cea la persani. Ca sa te lamuresc, actiunea are loc in secolul al XVIII-lea pe cand persanii instariti aveau haremuri formate din sotii si amante pazite de eunuci. Pentru persani virtutea sotiilor lor era foarte importanta. Desi erau tinute prizoniere in serai, ei sonsiderau acest lucru o dovada de iubire fata de ele. Pe de alta parte la rusi dovada de iubire pentru o femeie consta atunci in bataia primita de la un barbat.

Cum spunea Euripide, in opera sa “Hippolyt”, “dragostea e lucrul cel mai dulce si cel mai amar.”

Mai spre secolul al XXI-lea in urma diferitelor lecturi ale unor scriitori contemporani  am simtit dragostea ca un egoism intre doua persoane. Dar cel care nu stie sa inoate in oceanul dragostei se ineaca. A existat o continua opozitie intre sexe. Nevoia de afirmare, aparitia miscarii feministe in urma emanciparii femeilor si alte diferite idei si  miscari au plasat dragostea si toleranta pe un plan inferior. Are loc o ruptura intre ceea ce era si ceea ce va fi. Dragostea nu mai reprezenta yin-ul si yang-ul care-l formau pe Dao. In viziunea asiatica “dragostea e ca doua flacari ce se imbina si se prefac intr-una singura”2 .Dragostea a avut la baza complementaritatea. Nevoia de doua elemente care sa se completeze reciproc unul pe celalat. Dragostea impune doua elemente: cel ce iubeste si obiectul/ persoana iubit(a) .In conceptia chineza cifra doi are o importanta semnificatie. Dualul reprezinta idealul de omenie, “ren-ul”3 confucianist .

In lipsa iubirii spirituale a unui zeu, chinezii au preluat budismul, provenit din India. Dalai Lama, regele zeu al Tibetului vedea in iubire dorinta ca toate fiintele sa fie fericite. Pentru el logica iubirii consta in bunatate, intelegere si i tr-o minte linpede.

Trecand intr-un alt plan cultural si religios, cel al islamismului, un renumit invatat Jalal al-Din Rumi afirma ca totul in lume este pentru a iubi. Insa iubirea pentru care militeaza el este una mai mult spirituala. Singurul sau crez este iubirea “Iubirea este singura constanta in unuivers/ Iubirea este din infinit si va fi eterna”.4 Pentru el Dumnezeu constituie sursa iubirii, sentiment ce devine o filosofie de viata pentru ca “religia iubirii nu are legi/doar Dumnezeu”5 Viziunea sa asupra dragostei este vazuta si in plan stiintific Dupa cum spuneam la inceput pentru oamenii de stiinta acest sentiment e doar o reactie a atomilor: “Iubirea este legea universala/ noi suntem atomii/ iubirea e oceanul,/ noi-picaturile”6 ajungand chiar si in plan metafizic, reusind cu ajutorul iubirii sa revolutioneze alchimia “Prin iubire, cuprul este transformat in aur.”7 La un moment dat chiar ajunge la o constanta prezenta si in traditia chineza, faptul ca prin iubire cerurile sunt in armonie si totul este intr-un echilibru perfect.

O parere diferita fata de cea asiatica ar fi cea europeana. Cel care a scris un intreg tratat “despre dragoste” a fost Stendhal pentru care doar iubirea-pasiune este legitima. Eu cred ca daca vedem astfel dragostea, doar ii restrangem cercul de actiune. Nu e nevoie sa mint. Dragostea a fost, este si va fi cea ma slavita activitate. Toti scriitorii incearca s-o cosmetizeze in functie de perioada. Poate fi vorba de coup-de-foudre sau de o iubire extravaganta. Pana la urma totul trebuie sa fie in ton cu moda, indiferent de tipul de iubire.

2. Proverbe si cugetari despre dragoste, editura Albatros, proverb chinezesc

3. Ren,cuvant chinezesc ce desemneaza in filosofia confucianista omenia.caracterul este format din radicalul “om” si cifra doi.

4,5,6,7. Rumi, “Iubirea a spus…”, editura Kamala 2003

Dupa cum spuneam, Stendhal a categorizat dragostea in patru feluri de iubire: cea pasiune, regasita la scriitorii francezi ai secolului al XVIII-lea, cea de gust,t ot in aceeasi perioada, insa prezenta in romanele memorii, cea fizica si cea din vanitate, prezenta si in zilele noastre. Desi ne consideram o societate evoluata mai sunt cazuri in care femeia e vazuta ca un obiect necesar, precum o masina de lux. Aceasta nu pare a fi o clasificare a unui om care a iubit. Parerea intalnita la critici in general despre Stendhal e acea a unui indragostit de dragoste. Stendhal ofera o noua imagine iubirii vazand-o ca pe un proces de cristalizare. Sustine aceasta alegere prin povestioara despre minele din Salzburg 8. Conform lui in sufletul apt de iubire are loc un proces asemanator.

Avand in vedere ca i s-a acordat atata atentie acestui sentiment, grecii si romanii i-au atribuit iubirii si zeitati. Eros si Afrodita au fost zeitatile ce au reprezentat iubirea in Antichitate. Eros este considerat zeul dragostei, numit la romani Cupidon. Era ajutat in actiunile sale de un arc cu sageti si o tolba de aur. Opusul sau era Anteros, cel care ii pedepsea pe cei ce nu raspundeau dragostei celorlati, fiind considerat un Eros razbunator. Afrodita era zeita iubirii si a frumusetii, insa faima i-a fost umbrita de Hera, o alta zeita care o invidia  si bineinteles o surclasa ca puteri.

Ramanand in zona divinului, iubirea este prezenta si in Cartea Sfanta, nu numai prin pildele ce se ragasesc in ea ci si prin poemul “Cantatrea Cantarilor” considerat a fi cel mai frumos poem de dragoste. Aceasta dragoste a lui Solomon pentru “cea mai frumoasa dintre femei” 9 ar trebui privita printr-o prisma sacra, datorita numeroaselor simboluri religuoase si a faptului ca acest poem se regaseste intr-o carte sacra precum Biblia. Este o poezie mai mult descriptiva in care portretul iubitei este unul preaslavit. Aceasta viziune asupra persoanei iubite este puternic metaforizata, iar elementele la care face referire Solomon sunt cat se poate de naturale. Sentimentul dragostei este divinizat spre finalul poemului: “caci dragostea e tare ca moartea/ si gelozia este neinduplecata ca locuinta mortilor;/ jarul ei este jar de foc/ o flacara a Domnului…/ apele cele mari nu pot sa stinga dragostea.” 10
In ceea ce priveste marile religii precum crestinismul si islamismul,iubirea nu a fost niciodata ponegrita. Atat Iisus cat si Mahomed au propovaduit credinta lor prin iubire: iubirea de semeni si de adevar.

Insa pentru a gasi adevaratul inteles al iubirii ar trebui mai intai sa inotam prin acest ocean numit dragoste. Pentru a intelege de ce iubirea are atatea sensuri ar trebui mai intai sa fi simtit macar o daca iubire in sufletul tau. Laclos pune punctul pe I cand spune “inca nu v-ati dat seama de faptul ca placerea, singurul mobil chiar al reuniunii celor doua sexe, nu este totusi de ajuns pentru a fauri o legatura intre ele?”11 Iubirea este mai presus de un act fizic. Daca era doar atat nu cred c-am mai fi suferit asa de mult. Pentru ca o rana sentimentala, la fel ca si un orgoliu calcat doare mai mult decat o rana fizica. Si cine nu stia asta mai bine decat tu, omul din fata oglinzii.

Noi ca singuri locatari ai lumii ar trebui sa deschidem ochii mai bine pentru ca in jurul nostru nu e doar ceea ce putem percepe cu cele cinci simturi. Il avem si pe al saselea ,dar ar trebui sa iasa din negare.

8. Daca in minele din Salzburg se arunca o ramura de arbust si aceasta este recuperata a doua zi, ea apare transfigurata. Forma s-a este acoperita de cristale irizate ce o transforma intr-o broderie in relief. Stendhal, “Despre dragoste”, Editura pentru literatura universala, capitolul al II-lea “Despre nasterea iubirii”

9, 10. Biblia, Vechiul Testament, “Cantarea Cantarilor”

11. Choderlos de Laclos, “Legaturi primejdioase”, editura Phoenix, Bucuresti 1993, scrisoarea CXXXI

Bibliografie:

1. Choderls de Laclos, “Legaturi primejdioase”, editura Phoenix, Bucuresti 1993

2. Proverbe si cugetari despre dragoste, editura Albatros

3. Rumi, “Iubirea a spus…”, editura Kamala 2003

4. Stendhal, “Despre dragoste”, Editura pentru literatura universala

5. Biblia, Vechiul Testament, “Cantarea Cantarilor”