.. in sanul din care omul s-a rupt.

Desi, la o prima vedere, modelarea lumii contemporane din persepctiva mistica nu pare a fi incununata de succes, aceasta cheie de citire si interpretare a lucrurilor se poate dovedi a fi una conforma cu realitatea. Iar aceasta afirmatie este cu atat mai valabila, cu cat valorile si crezurile mistice se plaseaza undeva in afara timpului si se transmit printr-un limbaj care poate fi descifrat de toti, lasand in urma barierele procesului de comunicare si informare. Caci universalitatea este una dintre cele mai importante si pregnante caracteristici a ordinii mistice. Iar aplicabilitatea sa este cu mult usurata de acest lucru.

Dialog intercultural presupune, in primul rand, dialog intre oameni. Acestia sunt de fapt cei care isi ingreuneaza convietuirea si atata timp cat ei nu se descopera ei insisi si unii pe ceilalti, atat de mult dorita punte de legatura nu va fi creata. Caci, de multe ori, violenta si dezbinarea se nasc din ignoranta, din sfidarea celuilalt. Desi, pe de-o parte, acest lucru pare usor de realizat, avand in vedere ca sta in putinta si vointa omului, pe de alta parte crearea unei armonii universale, in virtutea careia trebuie sa se alinieze toate elementele, presupune un efort pe care nu foarte multi sunt dispusi sa-l faca.

Dar sa ne oprim pentru cateva clipe inspre a face un salt inapoi, a traversa un numar de secole si a ne plasa in timpurile lui Jalaluddin Rumi, care prin exemplul sau si al viziunii pe care el o ofera, indeamna intocmai la unitate, si nu dezbinare, la intelegere si armonie.

Pentru inceput, Rumi insusi poate fi etichetat drept un „cetatean al lumii”, universal, care vorbeste pentru si in numele tuturor. Chiar locul in care si-a petrecut cea mai mare parte a vietii sale apare drept argument al lui Rumi privit ca un exponent universal: Konya, oras cosmopolit, punct de intalnire a crestinilor, evreilor, grecilor, armenilor si, nu in ultimul rand, turcilor si musulmanilor. De-a lungul vietii sale, Mevlana (supranumit de catre contemporanii sai) s-a dorit a se plasa in afara constrangerilor de natura etnica sau religioasa. Iar acest lucru este foarte bine ilustrat in urmatoarele versuri:

        „Lo, for I to myself am unknown, now in God’s name, what must I do?

        I adore not the cross nor the Crscent, I am not a Giaour or a Jew.

        East nor West, land nor sea is my home, I have kin nor with angel nor gnome,

        I am wrought not of fire nor of foam, I am shaped not of dust nor of dew.

        I was  born not of China, not of Saqsin and not in Bulghar;

        Not in India, where five rivers are, nor Iraq nor Khurasan I grew.”

Nu in mod paradoxal, versurile lui Rumi de acum sute de ani se aplica la fel de bine si in zilele noastre. Daca, la acea data, prin aceste randuri, neaga tot ceea ce l-ar putea intemnita in vreun fel, astazi, exista aceleasi bariere ca si atunci. Diferenta majora este ca acum ele sunt elementele care ingreuneaza sau impiedica realizarea dialogului mai sus mentionat. Sau mai bine spus, astazi ele sunt investite cu o asemenea valoare care sa le permita fragmentarea lumii in functie de etnie, religie, origine si asa mai departe.

Pentru a se putea dezice de toate acestea, Rumi se increde foarte mult in fiinta umana si in universul spiritual propriu acesteia. Etnia, religia sunt atribute ale fiecaruia, care se regasesc in fiecare, dar care nu reprezinta un motiv pentru ruinarea armoniei. El afirma ca: „Then I gazed right into my own heart/ There, I saw Him...He was there and nowhere else.” Dupa cum comentam, intoarcerea inspre sine, meditatia personala, reprezinta calea catre adevarata eliberare de toate constrangerile, foarte frumos exprimata prin versurile: „To regard this world as invisible,/ Not to see what appears to one’s self.” Printr-o intensa concentrare asupra propriului sistem, omul poate evolua, lasand in urma toate lucrurile care l-ar putea incarcera. Sa fii constient de acestea, dar sa nu te lasi influentat in vreun fel de ele, sa stii ca exista, dar sa nu-ti distruga existenta- aceasta inseamna sa poti afirma ca lumea exista, dar iti este invizibila.

Viziunea lui Rumi asupra relatiei dintre om si divinitate este una monista. Sustine ca fiecare om reprezinta o parte de Dumnezeu, iar la randul lor, acestia il reprezinta pe Dumnezeu( „I am a drop that is both a drop and the vast sea”).

            „Marvellous is the human being,

            Strangely wrought in every part,

            Made of dust by the creator,

            Masterpiece of perfect art.”

  Aceasta relatie de reflectare a unei parti in cealalta respinge de la sine teoria dualitatii om - divinitate. Se stabileste astfel o legatura depndenta intre Creator si creat. Omul este temporar deviat de la calea lui Dumnezeu, cazut din realitatea sacra. Din acest motiv, el, ca imaginea divina pe care o reprezinta, tanjeste dupa o reintoarcere, o dizolvare a eului si reunificarea finala, care echivaleaza cu o stare de beatitudine, de suficienta.

Iar calea prin care acest lucru se poate realiza este cea a iubirii. Acesta este un concept esential al filozofiei lui Rumi, fara de care niciuna dintre etapele amintite nu ar putea exista. Pentru poetul persan, iubirea este motorul si scopul tuturor lucrurilor. Iar peste toate acestea, este si liantul universal care asigura uniatea si coeziunea universului.

        „Perfect, perfect, perfect

        This love is three times perfect;

        Empty, empty, empty

        This flesh and its lusts.

        Sacred, sacred, sacred

        This light is three times sacred;

        Soaring, soaring, soaring

        To meet eternity today.”

Iubirea este cea care face legatura intre cele trei etape pe care Rumi le identifica drept Purificare (de-alungul exilului spiritual, timpul in care omul nu este reunit cu Dumnezeu, ci despartit de El), Iluminare si Uniune. La finalul acestor trei etape, omul este plonjat in afara timpului, intr-un punct zero, de la care toti ne nastem inspre a ne uni in chipul Creatorului. Acest spatiu, lipsit de orice conventie sau constrangere, este deschis oricarei fiinta. In versurile lui Rumi, ramane, cel mai adesea, nedefinit, doar descris. Existenta lui este marcata, de obicei, prin folosirea termenului de „beyond” sau „past”:

        „A day beyond all days, unlike all others”

        „Past faith, past unbelieving

        Past doubt, past certainty.”

         „Beyond belief and faithlessness there lies the space

          In whose heartland this love of ours has found its place:

         It holds no room for religion and sacrilege—„

Dupa cum am mentionat deja, in viziunea lui Rumi, toti oamenii au un singur izvor, aceleasi radacini. Este usor de observat cum aducerea tuturor oamenilor in acelasi spatiu, atribuirea aceleiasi origini pentru ei toti, reprezinta fundamentul perfect pornind de la care se realizeaza dialogul intercultural despre care s-a discutat mai sus. In acest climat al iubirii si tolerantei, in care oamenii se regasesc unii pe ceilalti ca parti, componente egale ale aceluiasi intreg, armonia si buna intelegere predomina.

In acest context, este de subliniat diferentierea pe care Rumi o face intre existenta si non-existenta. El o atribuie pe prima celei de-a doua. Ceea ce se vede nu poate exista fara ceea ce nu se vede, avand in vedere ca acesta este resortul care atrage dupa sine celalalte fapte.

God had made existence magnificent,

He has made it through nonexistence.

He has concealde the sea and exposed the foam,

Concealed the wind and displayed the foam

 De aceea, este de apreciata hrana spirituala, ca fiind mai pretioasa. Trebuie ca lucrurile sa fie privite inlauntrul lor, motiv pentru care omul trebuie sa treaca de stadiul aparentelor si sa incerce sa patrunda esenta, ceea ce nu se poate observa. Caci daca acest lucru se intampla si daca ajungem sa privim mai atent si mai intens la cel de langa noi, vom descoperi in acesta, daca urmam firul logicii lui Rumi, o alta bucata de divinitate, care, in final, ne uneste pe amandoi.

Omnia vincit amor - acesta este crezul lui Mevlana. Suprematia iubirii umbreste calitati precum pacatul sau virtutea, prin simplul fapt ca ea reprezinta forta suprema, care desfiinteaza orice fel de alte conventii.

 Desi exista mii de trupuri, un singur suflet le uneste. In paralel, se poate afirma ca mistica este elementul care poate lega mai multe culturi, care poate crea o punte intre Orient si Occident, doua sfere carora oamenii le-au dat forma si pe care oamenii le-au confruntat de-a lungul timpului, ajungand in zilele noastre sa fie prezentate ca doua lumi antagonice, care cel mai adesea sunt desemnate sub termenul de „diferite”, daca nu „opuse”. Ori din perspectiva mistica, si in cazul lui Rumi cum deja am descris, nu exista un raport de dualitate intre divinitate si om, cele doua forte care dau un inteles oranduirii lucrurilor. Iar daca acestea doua sunt unite una cu cealalta si, conform lui Mevlana, se reflecta recirpoc, obiectul actiunilor lor, adica lumea inconjuratoare nu are avea niciun argument pe care sa-si sprijine sau sa-si hraneasca invidia sau ura.

Din cele prezentate mai sus, se desprinde concluzia ca dialogul este realizabil. Iar acest lucru a fost deja demonstrat si un argument la indemana este Rumi insusi, care sta drept simbol al unitatii omenirii. Cu viziunea sa umanista si pacifista, a cantat si a sperat in puterea oamenilor de a convietui, de a depasi frontierele, de orice natura, incepand cu intemnitarea trupului si sfarsind cu cea a religiei. El indeamna la intelegere, toleranta si comunicare.

„Come, come again, whatever you may be, come:

Heathen, fire-worsiper, sinner of idolatry, come.

Come even if you broke your penitence a hundred times,

Ours is not the portal of despair or misery, come.”

Cu aceste randuri, Rumi isi face auzita vocea pana in zilele noastre, iar cuvinetele lui par a se adresa tuturor si a instiga inspre crearea unei „seme” intre culturi, in care acestea sa se angajeze intr-o calatorie mistica, sa-si striveasca egoismul si sa se abandoneze in vederea atingerii unei stari perfecte cu ajutorul iubirii si tolerantei.

Lixandru Diana Elena

Bibliografie

The Illustrated Rumi,Trad: R. A. Nicholson, Philip Dunn, New York: Harper Collins Publishers Inc, 2000

Halman, Talat Salt, And, Metin, Mevlana Celaleddin Rumi and The Whirling Drevishes,  Istanbul: Dost Yayinlari, 1992

Lings, Martin, Qu’est-ce que le soufisme? , Paris: Editions du Seul, 1977

Rumi, Jalaluddin, Meditatii si parabole,Trad: Otto Starck, Bucuresti: Kriterion, 2002