Dialog intercultural, toleranta si dragoste

Cu toate ca sunt inregistrate doar dezvoltari teoretice legate de democratie, de drepturile omului, continuam sa fim intoleranti cu cei care au culoarea pielii diferita de a nostra, care au credinta si pareri diferite si care nu promoveaza aceleasi valori ca si noi. Datoria noastra este sa “spargem” cliseele existente si prin intermediul dialogului, tolerantei, dragostei pentru oameni, sa cultivam pacea, intelegerea, bunastarea, securitatea, libertatea. Sintagma de „dialog intercultural” ar trebui interpretata ca o conversatie cu alte civilizatii si culturi. Ascultarea este o virtute care ar trebui cultivata, este un angajament activ in care ascultatorul este expus lumii create, descoperite sau experimentate de vorbitor. Respectand cultura, traditia, obiceiurile celor diferiti de noi, nu facem altceva decat sa ne respectam pe noi insine.

...........

Multiculturalitatea este o realitate in care traim. Ea presupune recunoasterea pluralismului si a varietatii culturale, a identitatii culturale a oricaror popoare. Pluralitatea aceasta nu poate fi daunatoare, numai ca trebuie sa existe legi, si in general legea sufletului, legea iubirii trebuie sa primeze in relatiile acestea interumane si interculturale. De altfel, chiar Dumnezeu nu ne-a creat ca persoane identice. O vorba veche spune: "Ai la o mana cinci degete dar nu sunt toate asemenea". Si tot asa este si in cazul copiilor dintr-o familie, nici unul nu este identic cu celalalt, daramite sa fie identica o cultura cu o alta. De aceea, legea iubirii de aproape, toleranta, dragostea fata de oameni trebuie semanata inainte de toate in sanul familiei, in toate scolile, in lacasurile de cult si in toate institutiile care sunt factori generatori de cultura. Pentru a tolera, pentru a-ti putea iubi aproapele este in primul rand nevoie de dialog.

Dialogul este modalitatea de comunicare intre un om si altul, in scopul apropierii lor, indepartarii barierelor si perfectionarii conceptelor. Dialogul este un principiu uman deosebit, pe care se construiesc fundamentele civilizatiilor si numeroase valori umane.

Dialogul este limba de contact si de edificare a culturii, de intelegere a celuilalt si de transmitere a conceptiei celuilalt. Dialogul intre culturi presupune ca relatiile intre fiintele umane sa includa ratine si dialog si nu putere si impunere. Dialogul intercultural, interreligios, este purtat de cel care pretuieste intelepciunea si si-a bazat intreaga viata pe ratiune, care este originea intelepciunii. Dialogul intre civilizatii, intre culturi inseamna egalitate intre oamnei si natiuni. Adica, putem purta un dialog numai cand respectam partea cealalta si o consideram ca pe egalul nostru. Este adevarat ca nu toti gandim la fel si nu toti avem, aceleasi interpretari. Dihotomia gandirilor nu ar trebui sa se transforme in confruntare, dezordine, agresiune sau razboi. Pentru a avita acest lucru ar trebui sa ne intoarcem la originile noastre, la radacinile unitatii. Trebuie sa ne intoarcem in trecut dar nu trebuie sa ramanem acolo, pentru ca acest lucru ar insemna retragere. O referire la trecut inseamna a gasi un izvor de la care putem porni mai departe spre viitor. Incepand de la creearea primului om, fiecare profet i-a calauzit pe succesori prin intermediul dialogului, al iubirii. Toate cartile sfinte si toti profetii au chemat la dialog, iubire si unicitate, fiecare reprezentand lumina divina a insusirilor cuvantului si punctul de unire a aspiratiilor si revederii.

O definitie a tolerantei poate fii urmatoarea: “Sa cunoastem, sa respectam credintele si valorile celorlalti, chiar daca nu le impartasim (Neufeldt, 1994). Toleranta inseamna bunul simt, de a nu fi egoist si a intelege ca ceva ce pentru tine este poate lipsit de importanta pentru altul vine pe primul loc. Lipsa tolerantei este egoism iar egoismul este sursa tuturor relelor din lume. As mai adauga ca toleranta inseamna acceptarea individului pentru ceea ce este si nu pentru aspecte exterioare care nu tin de alegeri personale (uratenie, prostie cronica, apartenenta la o alta rasa sau la o alta religie decat a ta, etc. ) sau de aspecte ce nu au legatura cu relatia personala, cu acel individ. Adevarata toleranta, in spirit umanist, inseamna insa mai mult decat o simpla "suportare" in sensul originar, ea presupune respectul opiniei contrare si este strans legata de libertatea persoanei. Prin toleranta se respecta deciziile altor oameni, grupuri, popoare, religii, alte moduri de gandire si puncte de vedere, alte stiluri si moduri de viata. Asfel, garantarea necesitatii spiritului de toleranta depaseste cu mult domeniul ingust al politicii. Intr-un aforsim Mevlana spune: “Un picior il am in interiorul dogmei iar celalalt impreuna cu aproximativ 70 de natiuni”. Acesta trebuie se fie si datoria noastra, sa ne intelegem bine cu toata lumea, sa fim intr-un dialog neintrerupt cu cei din jurul nostru si sa fim in relatii atat cat ne permit conditiile...Bineinteles ca trebuie sa exista o masura a dialogului. Atata timp cat omul nu aluneca de pe calea credintei, acest dialog este favorabil. Important este ca omul sa ramana legat de valorile sale dar sa accepte oamenii asa cum sunt. Toleranta, nu inseamna ca omul trebuie sa faca compromisuri in legatura cu propriile valori, sa se instraineze de ele si sa accepte valorile altora.

Toleranta este respectul, acceptarea si aprecierea bogatiei si diversitatii culturilor lumii, felurilor noastre de expresie si manierelor de exprimare a calitatii de fiinte umane. Ea este incurajata prin cunoastere, deschiderea spiritului, comunicatie si libertatea gandirii, constiintei si credintei. Toleranta este armonia in diferente. Ea nu e doar o obligatiune de ordin etic; ea e, de asemenea, si o necesitate politica si juridica. Toleranta e o virtute care face ca pacea sa fie posibila si care contribuie la inlocuirea culturii razboiului cu o cultura a pacii.

Nu este drept sa condamnam oamenii din cauza greselilor. Toare relatiile noastre trebuie sa fie pe traiectoria tolerantei si rabdarii. Daca noi staruim in toleranta, cred ca, va veni ziua cand si cei care ne critica si ne invinovatesc in cel mai dur mod, vor devenii cei mai de seama prieteni ai nostrii. Daca noi vom raspunde cu aceaasi moneda celor care ne ataca inimile cu sageata limbii sau a scrisului, din cauza diferentele de gandire sau de conceptie, nu vom face decat sa incitam dusmania dintre noi. De aceea vreau sa subliniez ca, una dintre cele mai importante lucruri ale societatii contemporane este ca indivizii sa stea departe de comportamente care ar duce la intrigi, sa topeasca ura si invidia in climatul tolerantei. Daca s-ar reusi acest lucru, multe probleme s-ar rezolva de la sine.

Este adevarat ca, odata cu largirea cailor de comunicatii, sunt insusite si conceptele de democratie, pace, toleranta, ingaduinta, dialog, iubire. Pentru a raspandi acesti termeni trebuie ca fiecare indivit sa contribuie la acest lucru.

Toleranta isi are radacinile in religie. Toate relgiile monoteiste au venit cu mesaje de toleranta fata de ceilalti. De aceea indiferent de toate conditiile vitrege cu care ne intalnim in viata de zi cu zi, trebuie sa inflorim in inimile noastre conceptul de toleranta si apoi sa urmarim aceeasi traiectorie in relatiile sociale.

Toleranta in islam

Toleranta in islam a fost si este, de aproape 15 secole o realitate incontestabila a Coranului cel Sfant si a traditiei Profetului. Si istoria poate fi marturie in acest sens, prin faptul ca multi nemusulmani s-au aflat sub protctia statelor musulmane in schimbul unui tribut.

Islamul este religia tolerantei, a frumusetii. La fel ca si celelate religii monoteiste, Islamul cere adeptilor sai, sa nu poarte nimanui dusmanie, sa fie toleranti, sa-i invete pe interlocutorii lor fratia si in loc de violenta sa fie paciuitori. Toleranta este atitudinea pe care o cere religia dar si caracterul nostru. In islam toti oamenii sunt egali intre ei. In legatura cu infaptuirea egalitatii intre oamenii, intre toate rasele, nationalitatile, profetul indurarii si pacii a spus: “Oamenii sunt egali intre ei la fel ca dintii unui pieptane; un alb nu are nici un merit in plus fata de un negru, si nici un arab asupra unui nearab, decat prin evlavie”. Intr-un alt hadis, Profetul Muhammed spune: “Ei oameni! Cu toti sunteti fii lui Adam si Adam a fost creat din pamant. De aceea oamenii trebuie sa inceteze sa se laude cu superioritatea neamului lor”. Este din educatia Islamului, sa traiesti in toleranta cu oamenii din alte religii si culturi. Musulmanii, trebuie sa urmeze educatia Profetului (pacea si binecuvantarea fie asupra Lui) si trebuie sa fie drepti, cinstiti si toleranti fata de ceilalti, indiferant daca este evreu, crestin, budist sau ateu. Indiferent in ce sau cine crede, datoria musulmanului este sa-si trateze interlocutorii cu educatia islamica, cu iubire, intelegere si toleranta. Profetul a demonstrat acest lucru, acceptand un grup de crestini sa se roage in moscheea sa.

Oamenii au nevoie de toleranta, de intelegere, de iubire

Lumea contemporana are inainte de toate, nevoie de dragoste, toleranta, iubire, respect, intelegere. Viitorul nu trebuie cladit pe ura, dusmanie, forta, razboi, cearta, ci pe iubire, toleranta, intelegere, acceptarea celuilalt asa cum este. Indiferent de toate conditiile vitrege pe care le intampinam trebuie sa fim optimisti, pentru ca optimismul inseamna speranta. Pentru a trai avem nevoie de speranta si nu avem motive pentri a fi pesimisti. Daca am face un flash back in istorie, vom vedea ca omenirea a avut momente mult mai grele decat acum, dar in timp problemele au fost rezolvate, iar omenirea a reusit sa-si atinga telurile. Nu vreau sa cred ca exista persoane care sa spuna “NU” dialogului. Sunt obiceiuri, conceptii care cu greu pot fi indreptate. Cred ca pic de toleranta exista in sufletul fiecarui om, dar pentru a scoate acest lucru la vedere, toti membrii societatii, de la slab la cel puternic, de la omul de rand la cel invatat trebuie sa munceasca pentru intelegerea tolerantei. Relatiile tensionate nu se vor rezolva deodata, de aceea un rol important il ocupa si mass-media. E usor sa distrugi dar greu sa construiesti ceva(de exemplu cu un singur bat de chibrit poti arde un bloc intreg dar pentru construirea lui, muncesc luni bune sute de oameni). Restaurarea nu se va realiza deodata. Pentru a creste increderea, pentru a se schimba punctele de vedere este nevoie de timp. Muncind cu staruinta si incredere vor fi eliminate prejudecatile iar toleranta va juca rolul unui pod intre culturi si civilizatii diferite.

Mawlana-simbolul dragostei, tolerantei, iubirii

Vorbind despre toleranta, iubire fata de oameni, indiferent de rasa, culoarea pielii, religie sau cultura, se cuvine sa amintesc de marele sufist si ganditor, Mawlana Jalaluddin Rumi. Anul acesta se comemoreaza 800 de la naserea marelui ganditor, prilej cu care, UNESCO a declarat “2007-Anul Mevlana”. Gandirea lui Mawlana, viziunea asupra omului, asupra vietii, importanta pe care o da femeii, toleranta foarte vasta coincide cu valorile organizatiei. Mawlana este un ganditor a carui filosofie de viata poate calauzi intreaga omenire.

Eruditul filozof sufit s-a nascut la 1 octombie 1207 in Khorasan (Iran). Tatal sau era un teolog recunoscut iar educatia pe care o primeste in primii ani se datoreaza tatalui sau. Mawlana a avut primele stari extatice la varsta de cinci ani, cand a avut viziuni cu ingeri si oameni sfinti. In 1231, dupa o indelungatata calatorie la locurile sfinte ale Islamului se stabileste in Konya. Mawlana a studiat cu unii dintre cei mai mari maestrii spirituali ai vremii, dar evenimentul central al vietii sale il constituie sosirea in Konya a vagabondului Tabrizi Shams. Inaintea acestei intalniri, Rumi era un eminent profesor de religie si un mistic recunoscut, abia dupa intalnire el devenind un mare iubitor de oameni. Tovarasia dintre cei doi a fost destul de scurta, Tabrizi „plecand intr-un loc nestiut de nimeni”. Mawlana a fost foarte marcat de aceasta despartire, s-a retras din lume, a devenit un dervis si a fondat Mawlawi, ordinul dervisilor rotitori. Schimbarea s-a observat si in imbracaminte, incepand sa poarte o mantie verzulie si un turban de culoare galbena.

Traditia lui Mawlana nu este una “orientala”. Nu este o traditie a Estului sau a Vestului, ci ceva intre cele doua. Islamul este inteles ca o continuare a traditiei abrahamice sau iudeo-crestine, cinstind toti profetii de la Adam si pana la Mohammed (pacea fie asupra lor). Necredinciosul (neiluminatul) este un individ care traieste in sclavia falsului ego si nu se poate detasa de lumea materiala. Maturitatea spirituala se atinge atunci cand individual intelege ca “sinele este o reflexie a Divinului” si uita de sine, din iubire pentru Divinitate. El nu l-a cautat pe Dumnezeu in afara, ci in sine insusi. Marele mistic, acccentueaza ca dragostea il curata pe om de manie, de egoism, iar lucrul de care trebuie sa se fereasca toata lumea este ignoranta. El imbratiseaza cu toleranta sa nemarginita intreaga omenire, “Vino, vino indiferent ce-ai fi” putand fi considerata chintesenta operei sale. Spunand, “Ori pari cum esti, ori fii cum pari”, Mawlana ne sfatuieste sa nu fim ipocriti si ne arata cheia care deschide usa fericirii, pacii si linistii.

Mawlana este si intemeietorul ordinului care-i poarta numele. “Mevlevilik” este in acelasi timp o institutie bazata pe dragoste si toleranta. Mawlana este un “indragostit” care ne invata sa iubim toate creaturile pentru ca sunt arta Creatorului. Mawlana avea inima legata de Creator si el era departe de a mai purta un ego. Creatorul lucra in orice molecula a sa. De aceea, nu se mai pune probleme ca acel om sa fie pacalit de propriul ego si sa raneasca pe cineva sau sa faca fapte rele. Mawlana este o personalitate fara granite care nu incape in univers. Este o voce care prevesteste frumusetea, dreptatea, bunatatea; o consolare pentru cei care au ramas in intuneric; o suflare lecuitoare pentru cei care plang din cauza despartirii si il invata pe om cine este omul. Il invata pe om ca tot universal se afla sub conducerea sa. Mawlana este un “indragostit” de Divinitate. Este stapanul dragostei sau chiar dragostea insasi. Celor care il intrebau ce este dragostea le raspundea astfel: “Fii ca mine si vei sti. Poate fii ori lumina, ori intuneric dar daca nu va fii nu o vei cunoaste cum trebuie”.

Mawlana este un “soare spiritual” care a dat gandirii omenesti noi mesaje, deschizand omenirii noi orizonturi in privinta educatiei, stiintei, religiei si mintii. Cel mai mare mesaj pe care l-a dat gandirii omenesti a fost triunchiul Dragoste, Iubire si Unitate. A spalat mintea umana cu lumina divina (nur), a curatat mintea si sufletul de murdarie, de ipocrizie. Nu a negat nimic dar a unit, a intregit si a facut sa iubim totul. Nu a privit pe nimeni diferit, pentru ca era constient ca totul era oglinda Divinitatii si reflecta acest lucru in sufletul sau si in mintile oamenilor. Mawlana este un mare mentor, singur reusind sa formeze un sistem, o viata si o ordine. Era un rob al comportamentului. Pornind de la idea ca omul este cea mai onorabila creatura, a imbratisat pe toata lumea indiferent de religie, limba, culoarea pielii, fiind considerat simbolul dragostei, pacii, fratiei, tolerantei.

Toleranta este comportamentul omului sanatos, este esenta vietii sanatoase si in acelasi timp este baza relatiilor interumane. Una dintre lipsurile care se pot observa la oameni, indiferent ca sunt culti sau inculti, este intoleranta. Cauza acestei lipse de toleranta se datoreaza faptului ca omul nu este impacat cu sine, nu are incredere in sine, nu-si cunoaste propriile valori cum trebuie. Toleranta este sa te cunosti pe tine insuti, sa-ti sti limitele si calea care duce spre iubire. Mawlana spune: “Eu mi-am orbit ochii care vedeau cusururile altora. Priveste si tu la ei, ca fel ca mine, cu ochi buni. Crizele, certurile si problemele cu care se confrunta societatea au luat nastere din cauza lipsei de iubire. Remediul acestui lucru este cautarea iubirii, si ulterior punerea in practica. Daca veti fi toleranti veti iubi, ve-ti fi iubit si daca ve-ti munci pe aceasta cale ve-ti atinge orice. Si pentru ca tot am vorbit despre Mawlana, voi incheia cu cele sapte sfaturi pe care le da Mawlana, celei mai importante creature a universului-Omului:

“La generozitate si ajutor fi precum o apa curgatoare,

La dragoste si marinimie fi precum soarele,

In acoperirea greselilor altora fi precum noaptea,

La furie si frustrare fi precum mortul,

La modestie si simplitatea fi prcum pamantul,

La toleranta fi precum marea,

Fi ceea ce pari, sau pari ceea ce esti”

Menlivuap Sibel,

Univ. Bucuresti, Facultatea de Limbi si Literaturi

Straine, sectia Turca, anul 1

Bibliografie:

Rumi, Djalal-ud-din, Mathnawi (Versete spirituale), traducere din limba engleza de Walter Fotescu, Bucuresti, Ed Herald, 2004