Ce ne leaga de Bizant
(T. L.) Cronica Romana

Posibilitatile crearii de punti culturale intre Romania si Turcia, aceasta a fost tema unei dezbateri organizate ieri la Bucuresti, la centrul Language Center din Bucuresti, Bulevardul Regina Maria 34.
Organizatorii simpozionului, Alexandru Mironov (Romania) si Ahmet Ecirli (Turcia), au adunat la aceeasi masa istorici, reprezentanti ai Academiei Romane si ai Institutului Roman pentru Calitatea Vietii, jurnalisti din presa scrisa si audiovizuala. Un fapt atragator a fost incercarea de depolitizare a dezbaterii, pornind de la o expunere a academicianului Ravan Theodorescu, “Cultural Corridor”.
Profesorul Razvan Theodorescu s-a referit, in expunerea sa, la intersectia, peste sudul Romaniei (Banat si Dobrogea), a doua coridoare - nordic si sudic - care au facut ca acestea sa devina zonele dinamice ale spatiului romanesc. Teza mai veche a fost sustinuta de profesorul Razvan Theodorescu inca din anii ’70, in lucrarea sa “Bizant, Balcani, Occident”.
In continuare, dezbaterea s-a restrans la similitudinile de cultura, spiritualitate, artefacte, cult religios etc. dintre partea de sud a Romaniei si zona Balcanilor. Dintre numeroasele idei de exploatare a acestor similitudini, am retinut un proiect de digitalizare a literaturii scrise si un altul, de efectuare a unor excursii de documentare ale istoricilor in Turcia, proiect despre care am aflat ca ar putea avea o prima etapa chiar in decembrie 2009.

Read More

Un culoar cultural: România – Turcia. De la Cetatea de Scaun a Sucevei la Troia

de Doina CERNICA, |10.04.2010|
 

Când de la microfonul celei de-a 90-a aniversări a Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România - UZP, pe 13 decembrie 2009, dl Ahmet Ecirli ne-a adresat invitaţia unei călătorii în Turcia, un raft întreg de cărţi din bibliotecă m-a împins în faţă: ,,Acceptă!”. Susţinut puternic de bunele impresii din familie, ale lui Niadi, fiica mea, participantă la Congresul Mondial de Filosofie din Istanbul, în 2003, şi ale cumnatului, sculptorul Gheorghe Zărnescu, prezent nu de mult într-o tabără de creaţie la Bursa.

 Din acea clipă, nicio conversaţie cu dr. Mihai Miron, preşedintele UZP, cu dna Adriana Frăteanu-Călianu sau cu dl Constantin Oprişiu, două din vocile de aur, legendare ale Radio România, de data aceasta însă în ipostaza de secretar-general al UZP şi, respectiv, de şef al Departamentului Relaţii Externe al UZP, nu a fost lipsită de invocarea dorinţei mele de a răspunde unei chemări interioare, căreia invitaţia dlui Ahmet Ecerli îi sugerase drumul împlinirii, şi de speranţa de a străbate acest culoar cultural spre marea, interesanta şi nu îndeajuns cunoscuta Turcie, ţară a două continente şi a unei istorii bogate şi zbuciumate, de care deseori nu am fost străini.
Conceptul acesta, de culoar cultural, nu mi-a părut cu totul nou când l-am auzit rostit şi atribuit academicianului Răzvan Theodorescu de către dl Alexandru Mironov, şeful ziariştilor de ştiinţă din cadrul UZP, dar mai ales personalitate asociată ideii de UNESCO prin dinamismul pe care l-a imprimat reprezentanţei sale româneşti în perioada în care a condus-o. Fie pentru că s-a suprapus celui de pod, înălţat din 2008 între Suceava şi Cernăuţi, aşadar între România şi Ucraina, de un proiect finanţat cu fonduri europene în care am fost implicată ca om de presă, fie pentru că a ocupat deja un loc în orizontul nostru de interes. În schimb a răsunat distinct, iar explicaţiile dlui Alexandru Mironov l-au schiţat interesant într-o seară îngheţată de martie, la sediul ospitalier al Tuna Forum Dialog Intercultural, de pe bulevardul Regina Maria, 34, din Bucureşti, seara plecării noastre spre Turcia. O seară care a început cu ospitalitatea gazdelor, bomboane, ceai, cafea şi mai ales zâmbet cald, vorbe primitoare, şi care a continuat, pe fondul dorinţei Turciei de a intra în Uniunea Europeană, cu focalizarea pe culoarul deja existent între cele două ţări, cu schimburi de reprezentanţi, până acum, în prezent şi în viitorul apropiat, ai academiilor, ai mass-media, ai studenţilor facultăţilor de istorie şi, chiar, a precizat dl Alexandru Mironov, pomenind o idee a dlui Neagu Udroiu, sub semnul lui Păcală şi Nastratin Hogea, ai reprezentanţilor unui sat din Anatolia şi ai satului românesc Roata de Jos. Nemaivorbind de pelerinajele religioase. Aş mai spune, neîntâmplător, că în acest nu lung, dar substanţial cuvânt al dlui Alexandru Mironov, a fost menţionată la un moment dat şi expoziţia Iosef Iser de la Complexul Muzeal Bucovina din Suceava.
Dar să trecem la relatarea acestei călătorii, desfăşurată deopotrivă prin culoarul cultural şi ziditoare a lui, organizată la iniţiativa Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, condusă de dr. Mihai Miron, a ziaristului Alexandru Mironov (ca filolog şi italienist de formaţie, continui să prefer termenului de jurnalist pe cel de ziarist, mai vechi, mai în spiritul limbii române), şi a Fundaţiei Tuna - Tuna Forum Dialog Intercultural, instituţie care îl are preşedinte pe dl Ahmet Ecirli.

Read More

DAN LUPESCU -

Acad. Răzvan Theodorescu, Alexandru Mironov şi Ahmet Ecirli

Tridentul care deschide coridoarele culturale sud-est europene

 
11 martie 2010. Bucureşti. Ora 10. Vizită rapidă, deasupra magazinului Muzica, de pe Calea Victoriei, la venerabilul Al. I. Amzulescu (88 ani), redutabilul folclorist cu obârşii în Valea Stanciului. De la antologicele culegeri şi exegeze dedicate, de o viaţă de om, baladelor populare/cântecelor bătrâneşti şi de la studiul exhaustiv Mioriţa, dăruite de cărturarul adevărat Al. I. Amzulescu neamului său, aveam să dau năvală – ca ...turcii ! – în milenara, atât de tânăra şi fabuloasa Turcie a secolului XXI. Pinten şi contrafort de granit al istoriei/istoriilor zbuciumate, culturii/culturilor şi civilizaţiilor care se interferează, în ritmuri copleşitoare, de o parte şi de alta a Cornului de Aur, Turcia din zorii mileniului al treilea dă Uniunii Europene şi lumii întregi o şocantă lecţie de normalitate, echilibru şi înţelepciune. Habar nu aveam în ce cavalcadă de minunăţii aveam să mă aventurez, peste noapte, între Bosfor şi Dardanele. Străpuns de hangerul dorului de cunoaştere a  coridoarelor culturale, aveam să trăiesc toate cele O mie şi una de nopţi, concentrate, însă, la maximum, precum diamantul din poveste.

Read More

25 de jurnalişti români au trecut prin ’’Coridorul Cultural’’ al Tuna Forum 

Vizita de documenetare a jurnaliştilor români a fost organizatå de Tuna Forum, prin dl. Director Ahmet Ecirli, gratie proiectului "Coridoare culturale", menit så promoveze dialogul intercultural, interetnic şi interreligios, dintre populatia românå şi poporul turc.  
                              
 
Proiectul a fost initiat de acad. Råzvan Theodorescu, fostul ministru al Culturii şi Cultelor şi acad. Alexandru Mironov, fost ministru al Tineretului şi Sportului şi cu sprijinul Comisiei Nationale a României pentru UNESCO. Cei peste 25 de jurnalişti din presa scriså, audio?vizualå, radio dar  şi publicatii on?line din Bucureşti şi diferite oraşe ale tårii au råmas profund  impresionati de infrastructura tårii, clådirile viu colarate, constructiile în plinå dezvoltare şi mai ales de investitiile realizate în domeniul educatiei şi sånåtåtii.

Deplasarea a fost diferitå de o excursie turisticå pentru cå, pe lângå obiectivele turistice am vizitat diferite institutii private din Turcia, am socializat, am schimbat gânduri şi idei cu colegii de breaslå. Dintre institutiile vizitate amintim: Colegiul Serhat din Edirne, Moscheea Selimiye, Muzeul de Medicina Bayazid al II?lea, Spitalul Privat Sema din Istanbul, Moscheea Albastrå, Muzeul Sfânta Sofia, Colegiul Burc, sediul cotidianului Zaman dar şi situl arheologic Troia, din provincia Canakkale, unde s?a desfåşurat råzboiul troian din "Iliada" lui Homer. Deşi excursia a durat decât trei zile, vizitându-se trei oraşe diferite, organizatorii şi?au atins scopul, acela de a forma "coridoare culturale" între comunitåti care provin din spatii geografice diferite, culturi şi limbi diferite şi nu în ultimul rând din confesiuni diferite. Jurnaliştii români au avut ocazia så cunoascå cultura Turciei acaså la ea, så se documenteze şi nu în ultimul rand så admire oraşul Istanbul, aflat în plinå dezvoltare economicå.

Read More